A sosit! Pentru prima data in viata asta minunata in care mi se pare ca fiecare moment lasat de la Dumnezeu e pentru a-mi consolida coconul din jurul sufletului, ma bucur ca a mai trecut un an. Un an ingrozitor, depresiv, oribil, criminal. Si totul la 14 ani, cand viata ar trebui sa fie minunata. Sa te bucuri de ramasitele copilariei de alta data, sa te concentrezi pentru a-ti tine in frau hormonii...o varsta minunata. Pentru mine nu a fost frumos. A fost un an absolut idiot cu o multitudine infinita de necazuri care s-au abatut asupra unui "copil". Am crescut prea repede incercand sa fac fata provocarilor. Insa acest an a fost de cosmar. Problemele din familie si cele sentimentale, schimbarile care au survenit in cadrul "gastii"...totul mi-a dat de furca psihologic. Si ca si cum asta nu ar fi fost de ajuns, mi-am gasit linistea si calmul in tigari. "De ce fumezi? Ca sa te integrezi in grupul tau nesuferit? Ca sa te accepte? Sa te dai mare?". Dar nimeni nu a stiut adevaratul motiv. Nimeni nu a stiut ca era singura sansa de a ma mentine cu picioarele pe pamant. Singura sansa prin care tineam legatura cu lumea reala. Printre toti acesti nori intunecati ce pareau ca vor sa ma inghita, au existat mici scapari prin care patrundeau razele calduroase ale soarelui. Acestea erau simbolizate de momentele in care eram exaltata de cate un val de energie...bucurie...ca si cum cineva imi stergea pentru un moment memoria. Dar pentru toate acestea trebuia sa platesc. Deci am hotarat sa evit bucuriile. Sa nu mai gasesc motive pentru care sa zambesc pentru ca stiam ca focul mereu trebuie stins. Dar toate au trecut si mai e doar o zi pana se va termina totul. Se pare ca vremea tine cu mine, in ultima saptamana ploaia inecand acest an si apa stergand toate cele rele intamplate, lasand in urma doar prietenii adevarati si intamplarile minunate petrecute cu acestia. Deci...adio an oribil, bun venit celui nou !:]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu