Totul a inceput odata cu ideea toamnei. Vara a trecut, libertatea mea a fugit odata cu ea. Tragedii din trecut imi bantuie din nou gandurile. Insomnii, panica, lacrimi, depresie. "L-am mai pierdut o data. Daca se va intampla din nou? Daca odata cu venirea toamnei, a scolii, lucrurile se vor raci din nou intre noi?". Toamna mi-a dat viata peste cap. Sau nu?
NU. Nu e vina anotimpului, e vina paranoiei. Doar pentru ca asa s-a intamplat acum un an, nu e obligatoriu ca acel cosmar sa revina in viata mea. In sase luni un om se schimba, eu m-am schimbat. Iar scoala...nu rebuie sa o privesc asemeni unui obstacol. Nu ma voi mai pierde odata cu trecerea verii. Trebuie sa stau aici, sa simt iubirea ce mi se ofera, sa simt afectiune si bucurie, si nimic nu ma va opri.
PS. cei ce ma cunoasteti : daca nu zambesc...o palma din partea casei va rog. ;)